Ghețarii din Antarctica se topesc treptat prin „mii de tăieturi” minore

Ghețarii din Antarctica se topesc treptat prin „mii de tăieturi” minore

Eroziunea ghețarilor antarctici se produce constant, atât prin fătări masive, cât și prin desprinderea unor fragmente mai mici de gheață. Formarea aisbergurilor gigantice, precum A-68 în 2017, atrage atenția prin dimensiunea impresionantă.

Un studiu recent analizează aceste fenomene și impactul lor asupra schimbărilor climatice, concentrându-se pe perioada 1976-2023.

Fătarea, procesul prin care se desprind bucăți de gheață formând aisberguri, poate genera evenimente de amploare, cum a fost cazul aisbergului A-68, comparabil ca mărime cu insula Hawaii.

Totuși, frecvența redusă a acestor evenimente îngreunează stabilirea unei legături directe cu schimbările climatice. Antarctica are un rol esențial în reglarea climei globale. Rafturile de gheață încetinesc topirea ghețarilor de pe uscat, limitând creșterea nivelului mării.

Fracturarea acestor platforme afectează stabilitatea întregului sistem.

Cercetătorii au analizat cele mai mari aisberguri formate anual în Antarctica între 1976 și 2023, folosind metode statistice adaptate volumelor mici de date pentru a identifica tendințele pe termen lung legate de frecvența și dimensiunea acestor evenimente.

Studiul a relevat o ușoară scădere a suprafeței celui mai mare aisberg format anual, contrazicând ipoteza că schimbările climatice ar duce la o creștere directă a fătărilor extreme.

Deși încălzirea globală a fost semnificativă în perioada analizată, nu s-a putut stabili o legătură clară cu formarea aisbergurilor mari. În schimb, s-a observat o creștere a fătărilor de dimensiuni reduse.

Aceste fragmente mai mici contribuie la o eroziune constantă a raftului de gheață, un proces descris de cercetători ca „moarte la o mie de tăieturi”.

Aceste fragmente mici au devenit principala cauză a pierderii de masă glaciară în Antarctica, demonstrând importanța lor în contextul schimbărilor climatice.

Fragmentarea crescută a gheții accelerează deplasarea ghețarilor tereștri spre ocean, contribuind la creșterea nivelului mării la nivel global, cu impact asupra zonelor de coastă și ecosistemelor marine.

Modelele studiului sugerează posibilitatea formării unui aisberg de dimensiunea Elveției, deși rare, asemenea evenimente ar afecta ecosistemele marine, traficul maritim și stabilitatea platformelor de gheață rămase.

Este necesară o monitorizare atentă a straturilor de gheață și integrarea acestor date în modelele climatice globale.

Studiul subliniază că principala amenințare nu este reprezentată de evenimentele spectaculoase, ci de fătările mici și repetate, care, deși individual modeste, au un efect cumulativ semnificativ.

Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe aceste procese pentru a înțelege mai bine impactul lor asupra sistemului climatic global. Fătările din Antarctica oferă o perspectivă complexă asupra evoluției calotelor de gheață în contextul schimbărilor climatice.

În timp ce evenimentele mari atrag atenția, cele mici au un rol mai important în eroziunea ghețarilor. Înțelegerea și monitorizarea acestor dinamici sunt esențiale pentru a anticipa provocările viitoare legate de creșterea nivelului mării și de schimbările climatice.